Episcopul Edir Macedo

Violența Credinței Îndrăznețe

Credința care gândește este îndrăzneață, este violentă, este nebună, este supranaturală.

Violentă pentru că nu se mulțumește să creadă în Dumnezeul lui Avraam și să trăiască la fel ca Lazăr;

Violentă pentru că se refuză să creadă în Dumnezeul lui Moise și încă să trăiască fiind sclavul egiptenilor;

Violentă pentru că respinge să creadă în Dumnezeul lui Iosua și să nu obțină promisiunile Lui;

Violentă pentru că nu admite să creadă în Dumnezeul lui Ghedeon, să fie numit de frate și să fie supus umilințelor inamicilor lui;

Violentă pentru că crede că Dumnezeul lui David este același, niciodată nu va permite ca noi Goliați să învingă;

Violentă pentru că dacă Fiul Lui deja a făcut de ocară și a învins stăpânirile și puterile, atunci nu admite ca acestea să mai domine;

Violentă pentru că violentează, obligă interiorul meu în totalitate pentru a obține intrarea în Împărăția Cerurilor;

Violentă pentru că, deși El este un Dumnezeu de Pace, a promis că va zdrobi în curând pe Satan sub picioarele noastre. Romani 16.20

Violentă pentru că este în permanență revoltată și în război împotriva forțelor întunericului.

Violența credinței care gândește este împotriva lumii și lumea împotriva celui ce o deține. De aceea, cine deține această credință care gândește este prietenul lui Dumnezeu și inamicul diavolului.

“Aşa că oricine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman al lui Dumnezeu” Iacov 4.4

Episcopul Edir Macedo