A 13a Zi a Postului lui Daniel

Aici și acum sau după?

Trăim în era aici și acum. Totul trebuie să fie pentru ieri, spun unii: timpul înseamnă bani. Nimeni nu știe să mai aștepte și alergarea ca timpul să nu te împiedice să faci tot și un pic mai mult continuă, la fel ca stresul care se instalează rapid și ruinează toate relațiile. De aceea nerăbdarea este în creștere. Nimeni nu mai vrea să se gândească la “după aceea”.

Nu ar fi aceasta încă o strategie demonică cre a devenit culturală?

Dacă ființa umană aleargă împotriva timpului, ea nu va avea timp să se vadă, nici să aprecieze ce are mai valoros în această viață.

Mama lucrează atât de mult ca să le dea totul copiilor ca să se bucure de această lume care ajunge să ia de la ei ceea ce au mai multă nevoie: prezența ei. Când este cu ei, nu are nici un pic de răbdare să stea acolo, vrea să se odihnească ca să înceapă lupta în ziua următoare. În privința tatălui, de multe ori nici nu mai este prezent în familie și ajunge să fie înlocuit de diferite relații scurte pe care soția le are doar ca să “se bucure” și ea.

Cea care este singură aleargă atât de mult ca să poată face față studiilor, serviciului și pentru a câștiga ceva în plus la sfârșiturile de săptămână, încât nici nu-și dă seama că s-a îndepărtat de cei care o iubesc și s-a apropiat de cei pe care nici nu-i cunoaște bine. Atunci când singurătatea bate la ușa ei, lipsa celor dragi o face să aibă relații band-aid (“plasture”) ca să acopera rana care crește în fiecare zi .

Este aici și acum, nu se gândește la ziua de mâine, mâine se rezolvă de la sine…

Cum este ziua de azi a ta? A meritat să nu te gândești ieri la ea?

Așa s-a întâmplat cu bogatul și Lazăr, în pasajul biblic din Luca 16:19-31

Bogatul nu s-a gândit la ziua de mâine, a vrut doar să se îmbogățească în această viață, a făcut totul ca să ofere ce este mai bun familiei lui și să se bucure de această lume. Azi am spune că bogatul s-a bucurat de viață până în ziua în care a pierdut-o și dintr-o dată s-a trezit în iad. De acolo, el l-a privit pe Lazăr, care nu s-a bucurat de viață ca el, din contră, a trecut prin multe probleme și în ultimele sale zile a fost lepros și și-a pierdut funcțiile în societate, fiind nevoit să-și petreacă ultimele zile cerșind pe străzi.

Când a murit, Lazăr s-a dus direct în cer și acolo s-a bucurat mult mai mult decât s-a bucurat bogatul toată viața. Când bogatul a văzut asta, a fost o absurditate pentru el, fiindcă cine a muncit din greu în timpul vieții a fost el, nu Lazăr. Dar Lazăr a lucrat pentru veșnicie, scopul lui era după aceea, nu aici și acum, de aceea a moștenit mântuirea, în schimb bogatul…

Iată răspunsul lui Avraam pentru bogat- ce tare:

“Fiule, amintește-ți că tu în timpul vieții tale, ai primit lucrurile tale bune și tot așa, Lazăr pe cele rele; dar acum este mângâiat, iar tu ești chinuit.”

Luca 16:25

Prin faptul că Avraam l-a numit pe bogat “fiu” , înțelegem că el era un religios care îl vedea pe Avraam ca tată al credinței, dar uite ce el i-a spus mai departe…” Amintește-ți că tu în timpul vieții tale, ai primit lucrurile tale bune”, adică, bogatul nu a investit în ce venea după moarte, în mântuirea lui. El s-a gândit doar la aici și acum, în această viață, despre care toată lumea știe că se va termina mai devreme sau mai târziu. Prin urmare, el a primit în această viață.

În schimb despre Lazăr, Avraam a spus că în această viață a primit doar rele. Oare doar cine suferă merge la cer?

Într-adevăr, cine suferă este cel care caută cerul. Sunt multe rele pe care le suferă creștinii, pentru că se concentrează pe viața veșnică, ca de exemplu să fie numiți fanatici, ridicoli, nebuni, etc. Unele rele nu ajung să fie rele cu adevărat, dar lumea spune că sunt. De exemplu, tu care nu mergi în discoteci, cluburi nu știi să-ți trăiești viața, îți pierzi tinerețea, trăiești o viață monotonă de la biserică acasă, de acasă la serviciu, de la serviciu la biserică. Oamenii ajung să spună că nu știm să trăim.

Câte femei singure încă nu s-au căsătorit din cauza credinței lor? Toți bărbații pe care i-au cunoscut erau necredincioși și ele au optat să se gândească la ziua de mâine și nu la aici și acum. De aceea, ajung la o vârstă mai înaintată și suferă din cauza comentariilor nepotrivite din partea rudelor și prietenelor.

Ne păstrăm pentru ceea ce este după această viață, pentru veșnicia noastră și așa cum Lazăr a fost mângâiat în ea și noi vom fi. Orice relație pe care am sacrificat-o, orice lucru material pe care nu l-am dobândit și toată cinstea pe care nu am căutat-o, vor veni după aceea într-un mod incomparabil mai bun!

În credință și în Adăpostul Celui Prea Înalt

Deixe o seu comentário

Ou preencha o formulário abaixo.

O seu endereço de email não será publicado. Campos obrigatórios marcados com *