Episcopul Edir Macedo

Domnul este MOȘTENIREA lui!

După cucerirea pământurilor promise, Iosua, dirijat de Dumnezeu, a împărțit cuceririle între triburile lui Israel. Totuși, observăm că un trib în particular NU a primit nicio moștenire pe pământ.

”În vremea aceea, Domnul a despărţit seminţia lui Levi şi i-a poruncit să ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea Domnului ca să-I slujească şi să binecuvânteze poporul în Numele Lui; lucru pe care l-a făcut până în ziua de azi. De aceea Levi n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnul este moştenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău.” Deuteronom 10.8-9

Observați ce privilegiu enorm a primit acel trib: să Îl aibă pe Propriul Dumnezeu ca moștenire personală.

Tribul lui Levi a fost separat pentru îngrijirile spirituale și nu putea să aibă NICIO preocupare în această lume, de aceea, nu avea pământuri, nici bunuri.

Ei erau responsabilii de Cortul Tabernaculului, de serviciile spirituale și chiar dădeau socoteală și de condiția spirituală a poporului, în plus trebuiau să fie și un exemplu pentru toate celelalte triburi, păstrând cu teamă de Dumnezeu toate orientările sfinte.

Dumnezeu a stabilit un pact cu tribul lui Levi, un tratat, o alianță permanentă: Alianța SĂRII.
În ziua în care aveau să dețină bunuri pe pământ avea să se distrugă aceea Alianță perpetuă.

”Toate jertfele sfinte, pe care israeliţii le aduc Domnului, ţi le-am dat ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale printr-o poruncă veşnică; este un legământ al sării, un legământ veşnic înaintea Domnului pentru tine şi urmaşii tăi.“ Apoi Domnul i-a zis lui Aaron: „Să nu ai nici o moştenire în ţara lor, să nu ai nici o parte între ei; Eu sunt partea ta şi moştenirea ta între israeliţi. Numeri 18.19-20

Domnul Iisus a afirmat din nou această alianță cu ucenicii Săi, când a spus:

”Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brâurile voastre, nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căcivrednic este lucrătorul de hrana lui.” Matei 10.9-10

Și El a mai spus:

”Voi sunteţi sarea pământului.” Matei 5.13

Dar de asemenea ne-a alertat să nu întrerupem această Alianță.

”Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.” Matei 5.13

Cum a fost cu tribul lui Levi și cu ucenicii, Dumnezeu dorește să nu ne preocupăm cu pământuri, proprietăți sau bunurile materiale. El ne-a dat un drept mult mai mare: S-a făcut moștenirea noastră, ca unica preocupare a noastră să fie Lucrarea Sa.

Nu există nici un fel de povară în această minunată temă, din contră, o mare plăcere pentru a face parte din cei aleși pentru această lucrare sublimă.

Rolul sării este să dea gust și să conserve alimentul. Exact așa cum trebuie să fie și lucrarea păstorului, preotului: să aducă gust vieților persoanelor și să le ajute să își păstreze mântuirea sufletului lor.

Sarea devine nefolositoare (fără gust) când eu întrerup alianța. Dacă încep să am obiective paralele, concentrarea mea deja este departe de Altar și deja nu mai există gust în serviciul meu pentru Dumnezeu.

Preotul ce face lucrarea lui Dumnezeu în Biserica Universală trebuie să trăiască în Alianța perpetuă de sare ca să nu devină fără gust. Atâta timp cât el este fidel cu Dumnezeu, Bisericii și soției lui, va avea tot ceea ce are nevoie pentru a continua misiunea lui, chiar dacă nu are nimic.

De aceea, să trăim în această alianță perpetuă, pentru că mare va fi răsplata adevăraților slujitori.

Aduceți-vă aminte: Domnul este moștenirea noastră!

A colaborat: Episcopul Eduardo Bravo