Părea imposibil să mă schimb…
În copilăria mea mă simțeam foarte singură, izolată. Părinții mei nu erau foarte prezenți în viața mea, pentru că lucrau mereu mult.
Eu stăteam singură acasă și chiar am început să am vedenii, să aud voci și am devenit o persoană agresivă și stresată. Vedeam mereu filme de groază care erau ca un aliment pentru mine.
Timpul a trecut și la 12-13 ani am avut o relație cu o fată de la școală. Acest lucru era ca să umplu acel gol care era înăuntrul meu, acea durere interioară. Mă tăiam constant, dar chiar și așa nimic nu îmi umplea interiorul.
Aveam dorința de sinucidere, de multe ori am mers pe o pasarelă ca să mă arunc, chiar și acasă luam cuțitul încercând să mă omor. Mă simțeam inutilă, disprețuită de toți. Am făcut depresie, nu voiam să vorbesc cu nimeni, trăiam singură într-un colț și izolată și viața nu mai avea sens pentru mine. Mă gândeam doar să fac într-un fel ca să mor.
Într-o zi am cunoscut o fată care studia la aceeași școală cu mine și m-a invitat la slujbele de la Centrul de Ajutor. Mergeam la slujbe cu ea, dar eram interesată de ea, simțeam atracție față de ea. Totuși, într-o zi am auzit o mărturie foarte puternică și mi-am analizat viața. Spiritual, eram complet moartă și oarbă. Ce făceam cu viața mea? Oare dacă mă omoram era cu adevărat o ieșire? Nu, nu era! Atunci mi-a căzut fisa. Am văzut că aveam nevoie să îmi încredințez viața lui Dumnezeu și să reîncep o viață înaintea Lui.
Am hotărât să mă încredințez lui Dumnezeu cu adevărat, am intrat în grupul Puterea Tinerilor, m-am botezat în apă, colaboratorii m-au ajutat, m-au orientat și am pus în practică totul pentru că eram dispusă să mă schimb total. Am primit Duhul Sfânt și azi sunt o nouă ființă.
De fiecare dată când mă uit la semnele fizice de pe corpul meu din trecut, îmi amintesc de unde m-a scos Dumnezeu. Nu mai am nevoie să mă tai ca să umplu golul, pentru că nu mai există. Nu îmi mai doresc să mă omor. Azi eu știu că merită să trăiești!- Rayssa, 18 ani
Deixe o seu comentário