Părea imposibilă schimbarea

Între vârsta de 13 și 14 ani, am intrat în lumea criminalității și, din cauza asta, am avut multe probleme. Am fost la închisoare la vârsta de 17 ani, și în tot acel timp mă înșelam cu cu senzația de putere. Purta diferite arme de foc, am ajuns la rangul de fidel al “conducătorilor” cartierelor, și la ochii omenești eu eram fericit.

Dar, în realitate, în interiorul meu era un gol pe care eu căutam să îl umplu cu discoteci, arme, motociclete, droguri în criminalitate…

Mama mea suferea mult din cauza mea. Eu trăiam în pericol, așa fel încât ea a auzit că eu murisem.

Dumnezeu m-a protejat într-o determinată situație în care poliția m-a încercuit într-o operațiune și în care aproape am fost atins de un glonț. Ei ajungeam în cartiere cu albume de poze și ne căutau. Așa, eu trăiam o viața de eșec.

Alt moment care m-a marcat de o formă negativă a fost când un prieten al nostru a fost împușcat în picior, și a trebuit să îl car până la familia sa în mijlocul operațiunii.

Încercam să mă umplu cu toată aceea ostentație, dar am eșuat. Consecințele acelei vieți nu păreau mai mari decât aceea plăcere momentană pe care o aveam.

Am intrat în aceea lume pentru că am fost influențat de exemplul fratelui meu, care de asemenea era învăluit cu lumea criminalității și, aparent, avea tot ceea ce dorea. Eu doar vedeam ceea ce el avea, dar nu vedeam consecințele pe care aceea viață le putea proporționa.

Când am fost la închisoare am suferit o mâhnire foarte mare. Eu doar plângeam. Până când, la 18 ani eu am dăruit viața mea pentru Iisus și am fost transformat, astăzi eu sunt în credința slujind pe Dumnezeu.

A colaborat Episcopul Marcello Brayner

Deixe o seu comentário

Ou preencha o formulário abaixo.

O seu endereço de email não será publicado. Campos obrigatórios marcados com *