Filozofia cămilei

„Puiul de cămilă şi-a întrebat mama:

– Mamă, de ce au cămilele cocoşi?

– Deoarece, dragul meu, noi suntem animale deşertice şi avem nevoie de cocoşi pentru a ne păstra rezerve de apă în ele. De aceea suntem recunoscute pentru puterea de a supravieţui fără apă.

– În regulă, dar de ce avem picioarele lungi?

– Fiule, ele sunt aşa, tocmai pentru a ne permite să mergem prin deşert. Cu aceste picioare eu am o agilitate mai mare în deşert – a subliniat mama.

– E adevărat. Atunci de ce avem gene aşa de mari? Câteodată îmi împiedică vederea. 

– Fiule! Aceste gene lungi şi groase sunt ca o pelerină protectoare pentru ochii noştrii. Ei îţi protejează ochii de vânt şi de nisipul care este aruncat din mijlocul furtunii către tine în deşertul aprig! – a răspuns mama încrezătoare şi mândră cu calităţiile lor ca animale.

– Aşa deci, cocoaşa este bună pentru înmagazinarea apei, picioarele, pentru a putea merge prin deşert, iar genele, pentru a-mi proteja ochii de intemperiile deşertice. Atunci, ce căutăm noi la Grădina Zoologică?

Moralul istorioarei: Abilitatea, cunoaşterea, capacitatea şi experienţa îţi sunt de folos atunci când te aflii în locul potrivit