Cum procedezi cu cei invidioși
Cu câteva zile în urmă, mă gândeam la procesul de înrădăcinare a conceptelor și ideilor înăuntrul omului și am reflectat la un lucru pe care aș vrea să vi-l împărtășesc.
De multe ori, am scris un text și în prima clipă nu mi-am dat seama că argumentul se repeta, că pusesem ceva greșit și lucruri asemănătoare. De asemenea, pictând pe pânză, s-a întâmplat ca o anumită scenă să fie tratată în afara perspectivei sau să nu corespundă proiectarea luminii și umbrei. Uneori, era nevoie să treacă un timp, să-mi șterg ochii, ca după aceea să revin la text sau la pânză ca să fac o altă analiză și așa să descopăr cum era într-adevăr acea muncă. Nu reușesc întotdeauna să văd singură ce trebuie văzut, de aceea, ochii alt cuiva au contribuit mult la lumea mea.
De câte ori nu am pierdut un obiect și mi-am petrecut ore în șir căutându-l, când într-adevăr el era atât de aproape de mine și eu nu-l găseam? Privirea mea încăpățânată la ideea că îl pierdusem, mă împiedica să-l văd în fața ochilor mei. Cu tine s-a întâmplat așa?
Aceste exemple ilustrează bine condiționarea ochiului uman pentru latura fizică a vieții. Dar există o altă privire, care vede ceea ce ochii fizici nu văd. Este privirea care observă și califică faptele; care condamnă sau absolvă oamenii; care vede problema ca o oportunitate sau ca o pierdere; care îl ajută sau îl disprețuiește pe celălalt; care discriminează sau îi tratează la fel pe toți; care creează preconcepții sau dărâmă barierele; care apreciază sau repudiază…
Astfel, noi suntem și facem ceea ce vede interiorul.
De aceea, toți cred că au dreptate și că părerile lor sunt mai bune decât ale celuilalt.
Fluxul gândurilor și sentimentelor noastre hotărăște ce vedem, de aceea, în majoritatea dăților ceea ce vedem nu corespunde de fapt cu realitatea. Ea este doar “adevărul” tău.
Privirea poate să fie un călău pentru suflet, înșelând, judecând, condamnând, denaturând, despărțind, etc.. sau poate să fie eliberatorul tău, luminând, protejând, unind, înțelegând, tolerând, iertând… În fine, în funcție de cum interpretez viața, am lumină sau întuneric înăuntrul meu.
Cât timp ne menținem o viziune deformată a oamenilor și circumstanțelor, vom fi robii unui fel de a vedea viciat și răutăcios.
Cred că sunt mulți orbi care văd mult mai mult decât oamenii care au o vedere fizică perfectă.
Azi eu înțeleg mult mai bine ceea ce a spus Domnul Iisus:
“Ochiul este felinarul trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
dar dacă ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!” (Matei 6:22,23)
Deixe o seu comentário