”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6
Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.
De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.
Urmează lecturile de astăzi:
GENEZA 38
1Și s-a întâmplat în acel timp, că Iuda a coborât de la frații săi și s-a abătut pe la un anumit adulamit, al cărui nume era Hira.
2Și Iuda a văzut acolo o fiică a unui anumit canaanit, al cărui nume era Șua; și a luat-o și a intrat la ea.
3Și ea a rămas însărcinată și a născut un fiu; și el i-a pus numele Er.
4Și ea a rămas însărcinată din nou și a născut un fiu; și ea i-a pus numele Onan.
5Și ea a rămas însărcinată încă odată și a născut un fiu; și i-a pus numele Șela; și el era la Chezib când ea l-a născut.
6Și Iuda a luat o soție pentru Er, întâiul lui născut, al cărei nume era Tamar.
7Și Er, întâiul născut al lui Iuda, era stricat înaintea ochilor Domnului; și Domnul l-a ucis.
8Și Iuda i-a spus lui Onan: Intră la soția fratelui tău și căsătorește-te cu ea și ridică sămânță fratelui tău.
9Și Onan a știut că sămânța nu va fi a lui; și s-a întâmplat, când intra la soția fratelui său, că vărsa sămânța pe pământ ca nu cumva să dea sămânță fratelui său.
10Și lucrul pe care l-a făcut nu a plăcut Domnului. De aceea l-a ucis și pe el.
11Atunci Iuda a spus lui Tamar, nora lui: Rămâi văduvă la casa tatălui tău, până Șela, fiul meu, va crește; fiindcă zicea: Nu cumva să moară și el ca frații săi. Și Tamar a mers și a locuit în casa tatălui ei.
12Și după un timp, fiica lui Șua, soția lui Iuda a murit; și Iuda a fost mângâiat și a urcat la Timnat la tunzătorii lui de oi, el, și prietenul său, Hira adulamitul.
13Și i s-a spus lui Tamar, zicând: Iată, socrul tău urcă la Timnat să își tundă oile.
14Și ea și-a dat jos hainele de văduvă de pe ea și s-a acoperit cu un văl și s-a înfășurat și a stat jos într-un loc deschis, care este pe lângă calea spre Timnat, pentru că ea a văzut că Șela crescuse, iar ea nu i-a fost dată de soție.
15Când Iuda a văzut-o, a crezut că ea era o curvă, pentru că își acoperise fața.
16Și el s-a abătut la ea de pe cale și a spus: Lasă-mă, te rog, să intru la tine; (pentru că nu a știut că ea era nora lui.) Iar ea a spus: Ce îmi vei da, ca să intri la mine?
17Iar el a spus: Îți voi trimite un ied din turmă. Iar ea a spus: Îmi vei da o garanție, până îl trimiți?
18Iar el a spus: Ce garanție să îți dau? Iar ea a spus: Sigiliul tău și brățările tale și toiagul tău din mâna ta. Și el i le-a dat și a intrat la ea și ea a rămas însărcinată de la el.
19Și ea s-a ridicat și a plecat și a pus deoparte vălul de pe ea și a îmbrăcat hainele văduviei ei.
20Și Iuda a trimis iedul prin mâna prietenului său, adulamitul, ca să primească garanția lui din mâna femeii; dar nu a găsit-o.
21Atunci el a întrebat bărbații acelui loc, spunând: Unde este curva, care era la vedere pe marginea drumului? Iar ei au spus: Nu a fost nicio curvă în acest loc.
22Și el s-a întors la Iuda și a spus: Nu o pot găsi; și de asemenea oamenii locului au spus că nu era nicio curvă în acel loc.
23Și Iuda a spus: Să le țină, ca nu cumva să fim rușinați; iată, eu am trimis acest ied și nu ai găsit-o.
24Și s-a întâmplat cam după trei luni, că i s-a spus lui Iuda, zicând: Tamar, nora ta, a făcut pe curva; și de asemenea, iată, ea este însărcinată prin curvie. Și Iuda a spus: Aduceți-o aici și să fie arsă.
25Când ea a fost adusă, ea a trimis la socrul ei, spunând: Prin bărbatul, ale căruia sunt acestea, sunt însărcinată; și a spus: Cercetează, te rog, ale cui sunt acestea: sigiliul și brățările și toiagul.
26Și Iuda le-a recunoscut și a spus: Ea a fost mai dreaptă decât mine; deoarece nu i l-am dat pe Șela, fiul meu. Și el nu a mai cunoscut-o vreodată.
27Și s-a întâmplat în timpul travaliului ei, că, iată, gemeni erau în pântecele ei.
28Și s-a întâmplat, când era în travaliu, că unul și-a scos mâna; și moașa a luat și i-a legat de mâna o ață stacojie, spunând: Acesta a ieșit afară primul.
29Și s-a întâmplat, în timp ce și-a tras înapoi mâna, că, iată, fratele lui a ieșit afară; și ea a spus: Cum ai ieșit afară? Această spărtură să fie asupra ta; de aceea i-au pus numele Pereț.
30Și după aceasta a ieșit afară fratele lui, care avea ața stacojie la mâna lui; și i-au pus numele Zerah.
MARCU 9
1Și le-a spus: Adevărat vă spun că: Sunt unii dintre cei ce stau în picioare aici, care nicidecum nu vor gusta din moartea, până ce nu vor fi văzut împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.
2Și după șase zile, Isus ia pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și îi conduce sus pe un munte înalt, singuri, la o parte; și a fost transfigurat înaintea lor.
3Și hainele sale au devenit strălucitoare, peste măsură de albe, ca zăpada; așa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le poate înălbi.
4Și li s-au arătat Ilie cu Moise; și vorbeau cu Isus.
5Și Petru a răspuns și i-a zis lui Isus: Învățătorule, este bine pentru noi să fim aici; și să facem trei tabernacole: unul pentru tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
6Fiindcă nu știa ce să spună; fiindcă erau foarte înspăimântați.
7Și s-a făcut un nor care i-a umbrit; și o voce a venit din nor, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit: Ascultați-l!
8Și dintr-o dată, când s-au uitat de jur împrejur, nu au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Isus cu ei.
9Și pe când coborau ei de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui ce lucruri au văzut, până ce Fiul omului va fi înviat dintre morți.
10Și au ținut în ei acel cuvânt, întrebându-se unul pe altul ce ar însemna învierea dintre morți.
11Și l-au întrebat, spunând: De ce spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?
12Iar el, răspunzând, le-a zis: Ilie, într-adevăr, venind întâi, restaurează toate lucrurile; și după cum este scris despre Fiul omului, că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit.
13Dar vă spun că: Ilie a și venit și i-au făcut orice au voit, așa cum este scris despre el.
14Și când a venit la discipoli, a văzut o mulțime mare împrejurul lor și pe scribi întrebându-se cu ei.
15Și îndată toți oamenii, când l-au văzut, au fost foarte uimiți, și alergând la el, îl salutau.
16Și i-a întrebat pe scribi: Ce vă întrebați cu ei?
17Și unul din mulțime a răspuns și a zis: Învățătorule, am adus la tine pe fiul meu, care are un duh mut;
18Și oriunde îl apucă, îl scutură puternic și face spume și își scrâșnește dinții și rămâne vlăguit; și am vorbit cu discipolii tăi ca să îl scoată; și ei nu au fost în stare.
19El i-a răspuns și a zis: O, generație fără credință, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceți-l la mine.
20Și l-au adus la el. Și când l-a văzut, îndată duhul l-a scuturat puternic și el a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spume.
21Și l-a întrebat pe tatăl lui: De cât timp i se întâmplă aceasta? Iar el a spus: Din copilărie.
22Și deseori îl aruncă în foc și în ape, ca să îl nimicească; dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.
23Iar Isus i-a spus: Dacă poți crede, toate lucrurile sunt posibile celui ce crede.
24Și îndată tatăl copilului a strigat și a spus cu lacrimi: Cred, Doamne; ajută a mea necredință.
25Când Isus a văzut că mulțimea se aduna alergând, a mustrat duhul necurat, spunându-i: Duhule mut și surd, eu îți poruncesc, ieși din el și nu mai intra în el.
26Și duhul a strigat și l-a scuturat puternic și a ieșit din el; și era ca unul mort; încât mulți au spus: Este mort.
27Dar Isus, luându-l de mână, l-a ridicat; iar el s-a sculat.
28Și după ce el a intrat în casă, discipolii săi l-au întrebat deoparte: Noi de ce nu l-am putut scoate afară?
29Iar el le-a spus: Acest fel nu poate ieși afară prin nimic, decât prin rugăciune și postire.
30Și au plecat de acolo și au trecut prin Galileea; și nu voia ca cineva să știe.
31Fiindcă învăța pe discipolii săi și le spunea: Fiul omului este trădat în mâinile oamenilor iar ei îl vor ucide; și după ce va fi fost ucis, a treia zi va învia.
32Dar nu au înțeles acea spusă și le-a fost teamă să îl întrebe.
33Și a venit la Capernaum și fiind în casă, i-a întrebat: Pentru ce v-ați contrazis între voi pe drum?
34Dar tăceau, fiindcă pe drum s-au contrazis unii cu alții cine va fi cel mai mare.
35Și a șezut și a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă cineva dorește să fie cel dintâi, să fie cel de pe urmă între toți și servitor al tuturor.
36Și a luat un copilaș și l-a pus în mijlocul lor; și după ce l-a luat în brațe, le-a spus:
37Oricine va primi pe unul din acest fel de copilași în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel ce m-a trimis.
38Și Ioan i-a răspuns, zicând: Învățătorule, noi am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și el nu ne urmează; și l-am oprit, pentru că nu ne urmează.
39Dar Isus a spus: Nu îl opriți, fiindcă nu este niciun om care să facă un miracol în numele meu și care îndată să mă poată vorbi de rău.
40Fiindcă cine nu este împotriva noastră, este de partea noastră.
41Fiindcă oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că aparțineți lui Cristos, adevărat vă spun, nu își va pierde răsplata.
42Și oricine va poticni pe unul dintre micuții care cred în mine, este mai bine pentru el ca o piatră de moară să îi fie atârnată de gât și să fie aruncat în mare.
43Și dacă mâna ta te poticnește, taie-o; este mai bine pentru tine să intri în viață ciung, decât să ai două mâini și să mergi în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge,
44Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
45Și dacă piciorul tău te poticnește, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât să ai două picioare și să fii aruncat în iad, în focul ce niciodată nu se va stinge.
46Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
47Și dacă ochiul tău te poticnește, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul iadului,
48Unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.
49Căci fiecare va fi sărat cu foc și fiecare sacrificiu va fi sărat cu sare.
50Sarea este bună; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Să aveți sare în voi înșivă și pace unii cu alții.
IOV 5
1Cheamă acum, dacă este vreunul să îți răspundă; și la care dintre sfinți te vei întoarce?
2Căci furia omoară pe nebun și invidia ucide pe cel prost.
3Am văzut pe cel nebun prinzând rădăcină, dar dintr-odată i-am blestemat locuința.
4Copiii lui sunt departe de siguranță și sunt zdrobiți la poartă și nu este vreunul să îi elibereze.
5Al cărui seceriș îl mănâncă cel flămând și îl ia chiar dintre spini, iar tâlharul le înghite averea.
6Deși nenorocirea nu iese din țărână, nici necazul nu răsare din pământ;
7Totuși omul se naște pentru necaz, precum scânteile zboară în sus.
8Eu aș căuta spre Dumnezeu și i-aș încredința cauza mea lui Dumnezeu,
9Care face lucruri mari și de nepătruns, lucruri minunate fără număr;
10Care dă ploaie peste pământ și trimite ape peste câmpuri;
11Pentru a așeza în înalt pe cei umili; și cei ce jelesc să fie înălțați la siguranță.
12El zădărnicește planurile celor vicleni, astfel că mâinile lor nu își pot împlini planul.
13El prinde pe înțelepți în vicleniile lor, și sfatul celor perverși este dat peste cap.
14Ei se întâlnesc cu întunericul în timpul zilei și bâjbâie în miezul zilei precum în noapte.
15Dar el salvează pe cel sărac de sabie, de gura lor și de mâna celui puternic.
16Astfel cel sărac are speranță și nelegiuirea își oprește gura.
17Iată, fericit este omul pe care Dumnezeu îl corectează, de aceea nu disprețui disciplinarea celui Atotputernic;
18Căci el face să doară, și tot el leagă rănile; el rănește și tot mâinile lui vindecă.
19El te va elibera în șase necazuri; da, în șapte nu te va atinge niciun rău.
20În foamete te va răscumpăra de la moarte, și în război de la puterea sabiei.
21Vei fi ascuns de biciuirea limbii și nu te vei teme de nimicire când vine.
22De nimicire și foamete vei râde; și nu te vei teme de fiarele pământului.
23Pentru că vei fi în alianță cu pietrele câmpului și fiarele câmpului vor fi în pace cu tine.
24Și vei cunoaște că al tău cort va fi în pace; și îți vei cerceta locuința și nu vei păcătui.
25Vei cunoaște de asemenea că sămânța ta va fi mare și urmașii tăi ca iarba pământului.
26Vei ajunge la mormântul tău la o vârstă deplină, precum un snop de grâu strâns la timpul lui.
27Iată, aceasta, noi am cercetat-o, așa este; ascult-o și cunoaște-o pentru binele tău.
Leave A Comment