Clase spirituale

Aşa cum există diferite clase sociale, în care fiecare dintre noi se integrează (fie că vrem sau nu) aşa există şi anumite „clase spirituale” în care ne încadrăm. Vedeţi aici, caracteristicile fiecărei clase şi daţi-vă seama, din care categorie faceţi parte.

Clasa Joasă

Cruce, pedeapsă, destin, karmă, suferinţe datorate greşelilor din trecut ce le-am săvârşit în viaţa asta sau în vre-o altă viaţă… Astfel de scuze găsim la infinit atunci când ne aflăm în pătura joasă a mizeriei şi a suferinţei. Când vă întreabă cineva de ce viaţa dvs. nu se îmbunătăţeşte, niciodată nu căutaţi lămurirea în dvs. înşivă ci atribuiţi vina altor oameni, situaţii sau lucruri. „Devină sunt legile date de Guvern”, „e din cauza crizei”, „este vina conducerii firmei în care lucrez”, „pentru că sunt şomer”, sau chiar se ajunge a se da vina pe Dumnezeu spunându-se vine ca: „Dumnezeu nu există”

Din cauză că nu cunosc Adevărul (Cuvântul lui Dumnezeu), ei acceptă suferinţele ca pe ceva normal, iar indiferenţa aceasta de care dau dovadă, îi costă fericirea şi chiar vieţile lor.

„Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă” (Osea 4:6)

Clasa Joasă spre Medie

Din ea, fac parte persoanele care, chiar dacă au cunoştinţe, aleg să nu facă nimic cu ele. Altfel spus; ascultă mărturisirile de la radio şi de la Tv, merg la biserică, dar nu caută să-L găsească pe Dumnezeu. În unele cazuri chiar aşteaptă ca Dumnezeu să fie Cel care va lua o atitudine, ca El Însuşi să vină până la ele pentru a face ca vieţile lor să se schimbe totalmente. Asta însă, este o „încălcare a regulilor”, pentru că noi trebuie să căutăm ajutorul Divin căci noi avem nevoie de El şi trebuie să ştim că El, niciodată nu respinge pe cineva care Îl caută.

„Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară…”(Ioan 6:37)

Clasa Medie

Cine se află pe poziţia intermediară, în oricare scală pre-stabilită, nu reuşeşte mai mult, pentru că are mereu tendinţa de a pune în aplicare doar „cât ajunge”. Ea face doar ceea ce i s-a spus, lucrează doar cât i s-a cerut şi profită doar de acele oportunităţi care li se par necesare. Astfel,creştinul de clasă medie, ascultă mărturisirile, frecventează biserica, însă este acel tip de persoană indiferentă. Sunt prezenţi cu trupul la biserică şi cu privire la ceea ce văd sau aud, însă, mintea, sufletul şi duhul lipsesc. Tocmai lipsa asta de dedicare Îl împiedică pe Dumnezeu să lucreze în vieţile lor pentru că ei se auto-limitează şi prin asta, limitează orice putere care ar putea veni de la Dumnezeu pentru a le schimba vieţile.

„Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” (Ieremia 29:13)

Clasa Medie spre Superioară

Cine se încadrează în această clasă, are o percepţie clară asupra a ceea ce înseamnă să fi mereu pe locul doi în grila de clasificare. La fel ca mulţi alţii, ei frecventează biserica, Îl caută pe Dumnezeu, ba chiar văd şi roade ale căutării lor, dar postura lor, nu le permite decât să cunoască puterea Lui, şi nu pe Propriul Dumnezeu. De aceea, ei au binecuvântări fizice, familiale, materiale şi sentimentale, dar nu se oferă 100% lui Dumnezeu şi de aceea nu au acea bucurie şi acea siguranţă constantă. Ele sunt rezervate doar celor care sunt botezaţi cu Duhul Sfânt.

„Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” (Romani 8:9)

Clasa Superioară

Cine atinge această treaptă, este un privilegiat, pentru că nu doar, a cunoscut Adevărul, dar vine la Biserică şi caută să aplice credinţa nu numai în circumstanţe ale vieţii lui unde doreşte să aibă parte de o îmbunătăţire, dar foloseşte credinţa şi pentru a-L avea pe Duhul Sfânt alături de ele, pentru a le susţine în orice situaţie şi pentru a le face să treacă peste orice obstacol. Aceştia sunt aşa-zişi „invincibili”, pentru că dăruirea lor a fost aşa de mare încât Dumnezeu nu acţionează în vieţile lor doar pentru a le oferii binecuvântări, dar, îi şi protejează de obstacolele ce le apar în drumuri. Împărăţia lui Dumnezeu este înauntrul lor pentru că la acest nivel de dăruire nu mai se face diferenţa între creeaţie şi Creeator pentru că unul se îmbină cu celălalt. Ajuns aici, nu mai este nimic imposibil ci din contră, ai capacitatea de a-ţimaterializa credinţa acolo unde îţi doreşti ca ea să fie focalizată!

„Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi noi suntem una” (Ioan 17:22)