Duhul cuvântului
Cuvântul are putere. Cine vorbește, plantează; cine aude, culege, spune o zicală populară. Dar atât unul cât și celălalt culeg roadele acelui cuvânt. Lipsa de percepție a acestui lucru a cauzat mari prejudicii, nu doar celor ce vorbesc precum și celor ce aud.
De multe ori, se vorbește pentru a vorbi. Alte ori, se vorbește din egoismul de a nu dori să se asculte. Altele, sunt vorbe goale pentru a nu rămâne în afara conversației. În orice mod tot bla bla bla-ul are efectele sale pentru bine sau pentru rău.
Mama spune pentru fiică sau fiu: ”Tu ai făcut asta cu mine, fiul tău va face mai rău cu tine.” Anii trec și vine momentul în care fiica/fiul se trezește că se înfruntă cu situații mai rele cu copiii. Și, atunci, trăiește acel ”blestem” al mamei.
Puține persoane știu asta: cuvântul are putere. Dacă cuvântul este rău, produce tristețe, durere și moarte. Dar, dacă este bun, aduce bucurie sănătate și viață.
Iisus folosea puterea cuvântului pentru a vindeca bolnavii, pentru a elibera pe cei oprimați etc. Toată lucrarea Sa se rezuma la folosirea cuvântului.
”Duhul Domnului este asupra mea, pentru că m-a uns să predic săracilor evanghelia; m-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să predic celor captivi eliberarea și orbilor primirea vederii, să pun în libertate pe cei zdrobiți, Să predic anul de îndurare al Domnului.” Luca 4.18-19
Dar de asemenea a folosit cuvântul pentru a omorî smochinul. Cu asta, a arătat un semn al puterii cuvântului de asemenea pentru rău.
Cei ce lucrează în mass-media cunosc de asemenea această putere. Din acest motiv că mulți mă urăsc fără să mă cunoască. Nu mă ating, nici nu îmi provoacă ură pentru că eu nu beau din paharele lor. Dar îmi pare rău pentru cei ce au absorbit veninul lor.
Ai multă grijă cu cuvintele pe care le auzi, deoarece ”căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare” ( Iov 34.3).
Deixe o seu comentário