Izvorul Apei Vieții
“Domnule, n-ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai deci această apă vie?!… Isus i-a răspuns: Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică.”
Ioan 4.11-14
Femeia avea conștiința că pentru a scoate apă din aceea fântână pentru a bea, ar fi necesar un efort foarte mare. Sacrificiul era făcut de o formă constantă, pentru că de fiecare dată când ea avea sete, ea trebuia să meargă la fântână și să facă încă odată sacrificiul pentru a avea apa. Apa pe care ea o bea, și după avea din nou sete. Așa sunt persoanele. Setea de a fi fericite în iubire, de a avea o familie unită, de a prospera, de a fi de succes în toate ariile vieții, niciodată nu termină. Și ele mereu depun efort, luptă, se sacrifică pentru a avea toate aceste lucruri.
Nimeni nu este nevoit să le conștientizeze că este necesar sacrificiul. Ele sunt conștiente de asta. De multe ori, sacrificiul este în zadar, pentru că după ce cuceresc tot, în multe cazuri, pierderile apar și setea continuă.
Cu toate, propunerea Domnului Iisus, care este Izvorul de Apă Vie, este că cine va bea din Apa pe care El o dă, niciodată nu va mai avea sete! Această ”Apă” este Duhul Sfânt, care este deasupra tuturor necesităților omenești.
Există persoane care au toate necesitățile împlinite și chiar așa sunt nefericite, dar cine bea din Apa Vieții are cea mai mare din toate necesitățile împlinite și, cu timpul, celelalte, cu practica Credinței.
Acum, dacă pentru a avea acele necesități împlinite este necesar sacrificiul, imaginați-vă pentru a avea cea mai mare dintre toate necesitățile împlinite care este Duhul Sfânt!
Ce sunteți capabil să faceți pentru a avea Duhul Sfânt?
Aveți grijă și nu vă iluzionați cu această lume, pentru că Domnul Iisus spune:
“…pentru că despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.”
Ioan 15.5
A colaborat Episcopul Romualdo Panceiro
Deixe o seu comentário