A crede în Dumnezeu este foarte diferit de a urma ritualuri

În alergarea zilnică pentru căutarea unui sensului vieții, multe femei se trezesc pierdute între ritualuri și practici religioase și uită ceea ce contează cu adevărat: credința.

Viviane Freitas, într-o reflecție recentă împărtășită pe blogul ei, evidențiază diferența dintre Credință și religiozitate: „Credința este ceva curat, care ne apropie de Dumnezeu, este o certitudine, o convingere. Și religia este obiceiuri”, explică. Ea subliniază că repetarea mecanică a practicilor, precum zeciuiala sau citirea Bibliei, lipsite de Credință autentică, devine o simplă expresie a religiozității.

Pentru a exemplifica această problemă, Viviane menționează episodul biblic în care Domnul Iisus vindecă un om la bazinul din Betesda, descris în Ioan 5.1-15. După cum scrie în Biblie, bolnavul a așteptat 38 de ani lângă piscină, deoarece credea în vindecarea prin mișcarea apelor. Până când într-o zi, Iisus l-a găsit acolo și a poruncit: „Scoală-te, ia-ți patul și umblă” (Ioan 5:8).

Acțiunea îndrăzneață a lui Iisus a contestat nu numai condiția fizică a bărbatului, ci și normele religioase în vigoare la acea vreme. Reacția credincioșilor a scos în evidență conflictul dintre Credință și obiceiuri: „Este sâmbătă, nu-ți este îngăduit să-ți iei patul” (Ioan 5.10).

Credința cere acțiune. Omul vindecat a sfidat regulile și a mers înainte, generând neînțelegeri și chiar invidie din partea celor care s-au agățat de practici goale. „Religiile au creat situații astfel încât oamenii să nu-și folosească credința”, evaluează Viviane.

Dumnezeu caută o relație sinceră cu fiecare dintre noi și nu un contact bazat pe ritualuri goale. „Credința ne face simpli, umili, este ceea ce ne face să ascultăm, să acceptăm, să credem. Poate mergi la Locașul Duhului Sfânt sau la altă denominație, dar faci lucruri de dragul de a le face și asta nu-L atrage pe Dumnezeu, dimpotrivă, te prefaci în continuare, pentru că nu acționezi sincer, nu ești sincer.”

Într-o lume în care ritualurile ascund adesea esența spirituală, povestea omului vindecat ne invită să reflectăm asupra adevăratei naturi a Credinței. Dumnezeu nu este o religie, El este Adevărul. Cultivarea unei Credințe sincere, lipsită de formalități goale, este calea către adevărata transformare și apropiere de Dumnezeu.