10 semne ale pierderii mântuirii

1. Nu îţi place să vorbeşti cu Dumnezeu.

Există persoane care dau vina pe lipsa timpului, pe oboseală, spun că Dumnezeu deja ştie ce au ei nevoie şi astfel nu mai îşi exprimă în nici un fel dependenţa lor de Dumnezeu.

2. Nu îţi place să cunoşti care este voinţa Lui Dumnezeu.

Persoanele care nu mai citesc din Biblie, renunţă odată cu aceasta la ascultarea vocii Lui Dumnezeu.

3. Ţi-este frică de moarte.

Te temi de destinul sufletului tău, pentru că nu ai siguranţa că el va intra în Viaţa Veşnică.

4. Ţi-e frică, că la întoarcerea Lui Iisus Hristos, tu nu vei fi luat alături de Biserica Lui.

Te temi de venirea Lui Iisus, pentru că şti că viaţa pe care o ai, nu îţi dă dreptul de a fi răpit alături de Biserica Lui Hristos.

5. Dai mai multă importanţă lucrurilor materiale decât celor spirituale.

Pierzi din vizor mântuirea şi dai mai multă valoare, prioritezi mai mult lucrurile materiale, lăsând partea spirituală care trebuia să fie principala, pe un loc secundar.

6. Te preocupi mai mult în a fi pe placul lumii decât pe placul Lui Dumnezeu.

Te interesează mai mult ceea ce gândeşte lumea despre tine decât ce gândeşte Dumnezeu despre tine.

7. Nu iubeşti.

Din această cauză, minţi, urăşti, invidiezi, judeci, eşti neascultător, rebel. În iubire nu este frică, în iubire este respect. Când persoana este rebelă, vrea să-şi impună propria voinţă.

8. Nu te concentrezi asupra rugăciunii, adoraţiei şi aspra rugăciunilor de laudă către Dumnezeu.

Persoanei i se distrage foarte uşor atenţia iar apoi deschide ochii în momentul rugăciunii, ori se gândeşte la alte lucruri şi astfel devine o persoană goală. Ea „se roagă”, face „rugăciune de laudă către El”, „face rugăciune de adoraţie pentru El”,…dar e ca şi cum nici nu ar fi la biserică(ca şi cum nici nu s-ar ruga). Ea se gândeşte la cu totul şi cu totul alte lucruri.

9. Nu are bucuria specifică celui ce este mântuit.

Persoana care este mântuită, împrăştie în jurul ei bucurie, este fericită oricare ar fi situaţia prin care trece, are o bucurie spontană. Ea se simte sigură pe toate lucrurile, are pace şi nu se acomodează cu problemele.

10. Mesajul nu este niciodată pentru ea.

Ea întotdeauna crede că ceea ce se propovăduieşte nu este pentru ea ci doar pentru ceilalţi. Dar Hristos, întotdeauna ne reînoieşte ca să învăţăm să avem o nouă minte, o nouă inimă şi un nou duh.

Obs.: Când persoana se leapădă de credinţă, toate lucrurile încetează să mai existe!


 

 

 

 

 

Episcopul Julio Freitas

Deixe o seu comentário

Ou preencha o formulário abaixo.

O seu endereço de email não será publicado. Campos obrigatórios marcados com *